PRINCIPALELE COMPONENTE ALE UNUI
Personal Computer
| |
PREGĂTIREA CARCASEI ŞI A PLĂCII DE BAZĂ |
|
Carcasa este formata dintr-o structura metalica de sustinere (pe care
se fixeaza componentele calculatorului) care este acoperita cu doua panouri
laterale, un panou superior si un panou frontal ("faţa"
calculatorului). Toate panourile sint detasabile, fiind fixate de obicei cu
suruburi metalice sau cu elemente de plastic. Panourile laterale si cel
superior sint de obicei din metal iar panoul frontal din plastic. La anumite
carcase panourile laterale si panoul superior formeaza un tot unitar deci se
manevreaza impreuna.
Incepem prin a dezasambla panourile
laterale. Acestea sint fixate cu mai multe suruburi de partea din spate a
structurii metalice de sustinere. Dupa desurubare tragem pe rind panourile inspre
inapoi si ele culiseaza pina in momentul in care parasesc sina pe care se
afla si astfel pot fi scoase. Nu este nevoie sa scoatem panourile superior si
frontal dar o putem face daca socotim ca este necesar.
La interiorul carcasei se gaseste o
pungulita cu suruburi care se poate afla in spatele panoului frontal, fiind
lipita cu banda adeziva. Trebuie sa fim atenti atunci cind o dezlipim, in asa
fel incit sa nu rupem niste fire care se afla in aceeasi zona. Scoatem punga
cu suruburi si o punem de-o parte.
Desfacem cutia placii de baza si
scoatem punga cu PB, doua cabluri IDE (pentru conectarea hardiscurilor), doua
cabluri pentru unitatile de discheta si manualul placii. Scoatem cu grija
placa de baza din punga si o inspectam avind alaturi manualul. Fiecare PB are
aceleasi elemente constitutive principale (cipseturi, sloturi, etc.) dar
fiecare producator are felul sau de a le asambla pe placa, de aceea este
recomandat sa ne familiarizam cu configuratia PB ajutindu-ne de manual.
Manualul PB este foarte important si de aceea trebuie pastrat cu grija in asa
fel incit sa nu fie pierdut sau aruncat. Daca am pierdut totusi manualul
putem merge pe situl producatorului PB si descarca de acolo o copie in format
PDF a manualului.
Pregatirea carcasei ne permite si descarcarea
electricitatii statice acumulata in corpul nostru. Aceasta poate afecta
componentele pe care le manipulam si le poate deregla sau strica.
Electricitatea statica poate fi descarcata daca atingem cu miinile o parte
din carcasă care nu este vopsita, de exemplu structura metalica de sustinere
a componentelor calculatorului. O modalitate folosita de profesionisti este
folosirea unei bratari anti-statice. Aceasta este o bratara pe care o purtam
la mina atunci cind umblam in calculator si pe care o conectam printr-un fir
metalic la carcasa acestuia.
|
|
MONTAREA PROCESORULUI (ATHLON XP)
|
|
Procesorul se prezinta ca o placuta pe care la partea superioara se
gaseste corpul procesorului iar la partea inferioara se gasesc contactele
metalice (numite pini - "ace") care vor face dupa montare legatura
cu placa de baza. Procesorul trebuie fixat intr-un lacas numit "socket"
(soclu) care este construit din material plastic si are o multitudine de mici
gauri pe suprafata sa in care trebuie sa intre pinii procesorului. Soclul
este construit din doua parti, una superioara si una inferioara. Gaurile de
pe partea superioara sint usor decalate fata de cele de pe partea inferiora
in asa fel incit nu vom putea sa montam procesorul decit dupa ce aducem
gaurile pe aceeasi linie.
Soclul procesorului are pe una din
partile laterale un brat metalic. Rolul acestuia este sa permita fixarea
procesorului in soclu si apoi sa "zavorasca" contactele (pinii)
acestuia. Pentru a monta procesorul trebuie sa ridicam bratul metalic. Pentru
aceasta prindem capul bratului metalic cu degetele si il tragem usor inspre
exterior si apoi il ducem in sus pina cind bratul se afla in pozitie
verticala. Observam ca partea superioara a soclului procesorului a culisat in
timpul ridicarii bratului metalic in asa fel incit acum este permisa fixarea
procesorului.
Luam procesorul in mina si il apasam
cu grija in soclu in asa fel incit coltul marcat special (este mai bont sau
este insemnat cu o mica sageata) al placutei procesorului sa se pozitioneze
exact in dreptul balamalei bratului metalic. Procesorul nu poate fi fixat in
soclu decit in pozitia corecta, daca l-am pozitionat incorect pinii sai nu
vor intra complet in gauri. In general fixarea procesorului este foarte
usoara, pinii intrind usor in gaurile soclului si nefiind nevoie sa exercitam
o presiune mare. Procesorul este complet stabilizat in soclu dupa ce coborim
bratul metalic al soclului pina la orizontala si il fixam in pozitia sa
initiala (pentru aceasta tragem bratul un pic inspre exterior). Cind coborim
bratul este recomandat sa exercitam o foarte mica presiune asupra placutei
procesorului in asa fel incit acesta sa nu iasa din soclu. Daca dorim, putem
sa scoatem procesorul si sa-l fixam din nou, nu se intimpla nimic rau daca
facem acest lucru.
|
|
MONTAREA RĂCITORULUI (RADIATOR + VENTILATOR)
|
|
Montarea corecta a racitorului
("cooler") este esentiala pentru buna functionare a procesorului.
Ea este o procedura delicata pentru ca exista posibilitatea sa avariem
procesorul daca nu procedam corect. Din aceasta cauza este bine sa montam
racitorul peste procesorul fixat in soclu doar dupa ce stapinim bine tehnica
de montare. Este recomandata familiarizarea cu tehnica de montare a
racitorului fara ca procesorul sa se afle fixat in soclu. Cu alte cuvinte, montam
si demontam racitorul de mai multe ori peste soclul gol pina stapinim bine
tehnica.
Soclul procesorului are niste
excrescente (ca niste "dinţi") de plastic pe doua din laturile
sale. Racitorul are o clema metalica (formata din doua parti asamblate la
mijloc) care este construita in asa fel incit la ambele capete are niste orificii
metalice in care trebuie sa intre "dinţii" soclului. Avind soclul
gol incercam mai multe variante de fixare a racitorului prin introducerea
dintilor soclului in orificiile ambelor capete ale clemei. Este recomandat ca
intr-o prima etapa sa punem racitorul peste soclu si sa manevram clema in asa
fel incit orificiiile unui cap al clemei sa se fixeze de dinţii dintr-o parte
a soclului. Apoi manevram din nou clema miscind-o usor si apasind in jos pe
capatul ei nefixat pina cind orificiile acestuia se fixeaza de dinţii din
cealalta parte a soclului. Trebuie sa avem grija sa nu fortam prea tare si de
asemenea sa fim atenti ca sa nu scape capul clemei fixat in prima etapa. Nu
este o procedura foarte dificila insa va trebui sa exersam pina cind vom fi
capabili sa o executam fara gres.
Dupa ce am devenit siguri ca stapinim
tehnica de montare a racitorului fixam procesorul in soclu si apoi punem o
picatura de pasta termoconductoare pe suprafata procesorului. Pasta se
gaseste intr-o mica seringa furnizata impreuna cu racitorul. Apoi montam
racitorul peste procesor. Aceasta montare trebuie facuta cu mare grija in asa
fel incit sa nu apasam prea tare racitorul peste procesor atunci cind
incercam sa fixam clema racitorului de dinţii soclului. Pentru a evita
deteriorarea procesorului in timpul acestei manevre, pe placuta procesorului
se afla niste rondele din cauciuc care amortizeaza presiunea pe care o
exercitam. Secretul este deci aplicarea unei forte bine dozate, al carei
rezultat sa fie montarea racitorului in asa fel incit suprafata procesorului
sa se afle in contact cu partea inferioara a radiatorului careia sa-i
transmita caldura pentru a o disipa in mediul inconjurator.
Daca dorim sa fim siguri ca nu
avariem procesorul atunci cind montam racitorul va trebui sa cumparam o piesa
numita "shim" care este in fapt un mic cadru asezat peste placuta
procesorului ale carui laturi au exact inaltimea procesorului propriu-zis
(paralelipipedul metalic aflat in centrul placutei procesorului). Atunci cind
montam racitorul acesta nu va putea sa apese pe procesor deteriorindu-l
pentru ca va fi impiedicat de laturile cadrului. Dezavantajul acestei metode
este dat de faptul ca inaltimea cadrului trebuie sa fie exact aceeasi cu a
procesorului altfel procesorul nu se va afla in contact cu baza racitorului
si nu ii va putea transfera acestuia caldura.
Ventilatorul este fixat prin suruburi
de partea superioara a radiatorului. Pentru a functiona el trebuie alimentat
cu curent electric si aceasta se realizeaza prin intermediul unui mic cordon
terminat cu un cap de plastic. Acest cap trebuie fixat intr-o priza cu trei
pini aflata pe placa de baza in apropierea soclului procesorului. Daca ne
uitam pe schema din manual putem vedea unde se gaseste aceasta priza, linga
care se afla scris CPU FAN (ventilatorul procesorului). Chiar si fara manual
ea este usor de gasit. Priza are un ghidaj care ne ajuta sa fixam corect
capul cordonului de alimentare.
|
|
MONTAREA PLĂCII DE BAZĂ ÎN CARCASĂ
|
|
Dupa ce am montat procesorul si
racitorul putem fixa placa de baza in carcasa cu ajutorul unor suruburi.
Fixarea se face pe o portiune laterala a carcasei care contine o suprafata
metalica in care se observa mai multe gauri pentru instalarea suruburilor. PB
nu se fixeaza de obicei direct pe suprafata metalica a carcasei. Intre ea si
aceasta din urma se instaleaza mai intii niste despartitoare care pot fi din
plastic sau din metal. Despartitoarele din metal sint niste suruburi care au
capul gaurit si filetat. Suruburile care fixeaza placa de baza se insurubeaza
in capul despartitoarelor.
Orientam PB in asa fel incit
conectoarele pentru periferice (porturile seriale, portul paralel, etc.) sa
fie indreptate catre partea din spate a carcasei. Punem placa de baza peste
suprafata metalica laterala. Este foarte posibil ca in acest moment sa fim
obligati sa facem loc la partea din spate a carcasei pentru unele conectoare
de pe placa de baza (porturile seriale, portul paralel, portul pentru
joystic). Acestea trebuie sa iasa prin partea din spate a carcasei si de
obicei orificiile prin care ies sint acoperite cu placute metalice subtiri pe
care va trebui sa le rupem. Cind sintem siguri ca am gasit pozitia optima
pentru PB observam care sint gaurile de pe aceasta care se suprapun cu
gaurile de pe suprafata metalica. Tinem minte locatia lor si fixam mai intii
despartitoarele metalice prin insurubare pe suprafata metalica. Punem PB
peste despartitoare si fixam PB cu suruburi care se fixeaza in capul
despartitoarelor.
Prin intermediul placii de baza se
realizeaza alimentarea cu energie electrica a placilor instalate in sloturile
PCI si slotul AGP. Alimentarea cu electricitate a PB se realizeaza cu
ajutorul unui cablu care iese din sursa de alimentare. La capatul acestui
cablu se afla un conector pe care trebuie sa il fixam prin apasare (dupa ce
l-am orientat corect) in priza ATX de pe PB. Aceasta este de obicei de
culoare alba si are doua siruri de gauri asezate paralel. Din sursa iese mai
multe cabluri insa fiecare are la capatul sau un conector care se potriveste
cu un singur fel de priza. Priza ATX de pe PB este unica si de aceea
conectorul care intra in ea este usor de reperat.
In cele ce urmeaza se ia in
consideratie o placa de baza de tip "jumperless" (fara comutatoare)
asa cum sint majoritatea PB moderne. In cazul acestor placi toate reglajele
(in masura in care sint necesare) se fac din BIOS. Comutatorul
("Jumper") este o bucata de plastic avind o lamela metalica la
interior care se aseaza de obicei peste doi pini. Atunci cind asezam
comutatorul peste pini lamela metalica intra in contact cu pinii si astfel va
inchide un circuit care va avea ca efect trecerea unui curent electric prin
acestia. Consecinta ultimă este schimbarea configuratiei de functionare a
dispozitivului respectiv (PB , CD-ROM, hardisc, etc).
|
|
CONECTAREA LA PLACA DE BAZĂ A BUTOANELOR DE PE PANOUL
FRONTAL
|
|
Pe panoul frontal al carcasei se
afla butoanele de pornire si resetare a calculatorului, alaturi de ledul care
ne indica starea de activitate a hardiscului. Aceste dispozitive (alaturi de
altele) se conecteaza la PB prin niste fire subtiri la capatul carora se afla
niste conectoare din plastic de culoare neagra care au doua sau mai multe
gauri. Pe placa de baza se afla unul sau doua dispozitive de conectare cu
pini ("ace") care trebuie sa intre in gaurile conectorilor aflati
la capatul firelor.
Aceste dispozitive (prize) de pe PB
se remarca usor pentru ca sint niste "linii" din plastic lungi si
subtiri din care ies niste "ace". Fiecare dispozitiv contine mai
multe prize de conectare asezate una linga alta pe lungime iar in dreptul
fiecareia este scrisa pe PB functia ei. De exemplu priza linga care scrie
HD-LED este pentru dioda care ne arata starea de activitate a hardiscului.
Priza linga care scrie PW-ON este cea in care trebuie fixat conectorul
firului care vine de la butonul de pornire-oprire a calculatorului. Priza
linga care scrie SPK este cea in care trebuie fixat conectorul firului care
vine de la difuzorul carcasei, cel care ne semnaleaza eventualele probleme
care apar la pornirea calculatorului. Priza linga care scrie RST este cea in
care trebuie fixat conectorul firului care vine de la butonul de resetare a
calculatorului.
Realizarea conectarii diferitelor
dispozitive amintite este foarte usoara daca avem manualul PB la indemina. In
acest manual observam ca in dreptul unor pini ai prizei de pe placa de baza
se afla scrisa cifra 1. Daca ne uitam apoi la conectorii aflati la capatul
firelor observam ca la fiecare dintre acestia in dreptul uneia dintre gauri
se afla desenata o sageata. Pinul care este marcat prin cifra 1 trebuie sa
intre in gaura marcata cu sageata. Alti conectori au scrisa pe ei o
polaritate (plus sau minus). Ne uitam in manual si vedem pinul prizei in care
trebuie fixat conectorul pe care este semnul (+). Conectorul cu polaritate negativa
il fixam in pinul de linga cel cu polaritate pozitiva.
Fiecare conector are scris pe el care
este functia sa. Daca pe conector este scris HDD inseamna ca este conectorul
care permite aprinderea diodei de tip LED care ne indica starea de activitate
a hardiscului. Ducem acest conector (orientat corect) peste pinii din
portiunea corespunzatoare a prizei de pe PB si apasam usor pina cind pinii au
intrat in intregime in gaurile conectorului. Procedam similar si cu ceilalti
conectori.
|
|
MONTAREA MODULELOR DE MEMORIE
|
|
Este recomandata montarea modulelor (placutelor) de memorie dupa ce am
instalat PB in carcasa. Daca ne obisnuim sa procedam in acest fel atunci ne
va fi foarte usor sa instalam noi module (cind ne hotarim sa crestem
cantitatea de memorie a sistemului) fara a demonta PB din carcasa.
Modulele de memorie se prezinta ca
niste placute subtiri care au la partea inferioara o serie de conectori
auriti. La partea din mijloc a laturii cu conectori a modulelor DDR DRAM se
afla o scobitura. Sloturile in care se monteaza modulele de memorie se
caracterizeaza prin faptul ca la partile laterale au doua dispozitive din
plastic ("clame") care permit fixarea foarte sigura a modulelor de
memorie in sloturi. Aceste clipuri se pot misca in sus si in jos.
Apucam cu degetele cele doua clame
ale unui slot de memorie si le miscam inspre exterior in asa fel incit sa
ajunga la aproximativ 45 de grade fata de suprafata PB. Apoi luam cu ambele
miini un modul de memorie si il orientam perpendicular pe PB, cu conectorii
in jos si cu scobitura suprapusa peste portiunea corespunzatoare a slotului.
Apasam usor dar ferm cu cele doua degete mari pe partile laterale ale
modulului pina cind partea cu conectori a intrat in slot. In acest moment
cele doua clame laterale ale slotului revin la un unghi de 90 de grade fata
de PB si intra in niste scobituri de pe partile laterale ale modulului de
memorie. Montarea memoriei este o operatiune delicata, dar nu dificila.
|
|
MONTAREA HARDISCULUI , A
UNITĂTII CD-ROM ŞI A UNITĂŢII DE DISCHETĂ
|
|
In spatele panoului frontal al
carcasei se gasesc locasurile de fixare pentru hardisc, unitatea de discheta
si CD-ROM. Aceste locasuri sint suprapuse pe verticala si sint de doua tipuri
: unele mai late (pentru CD-ROM) numite locasuri ("bay") de 5,25
inci si altele mai inguste (pentru hardisc si unitate de discheta) numite
locasuri de 3,5 inci. De obicei locasurile au niste ghidaje care ne ajuta sa
introducem corect componentele calculatorului si care in acelasi timp sustin
aceste componente pentru ca ele sa nu cada pina cind le fixam cu suruburi.
Hardiscul
si unitatea CD-ROM se incalzesc destul de mult atunci cind au activitate
intensa (de ex. in timpul jocurilor). Este deci indicat ca intre componentele
instalate in locasuri sa fie destul spatiu necesar pentru o aerisire corecta.
Panoul frontal are niste placute de plastic care acopera fata locasurilor de
5,25". Va trebui sa scoatem placuta care acopera fata locasului in care
instalam unitatea CD-ROM si eventual placuta care acopera fata locasului in
care vom instala unitatea de discheta. Placutele au niste aripioare care le
fixeaza la panoul frontal. Daca apasam usor inspre interior pe ambele
aripioare de fixare putem scoate foarte usor placutele.
Unitatea
de discheta trebuie amplasata in zona in care ii este destinata. Exista
carcase care au in panoul frontal o fanta in fata locasului in care trebuie
amplasata unitatea de discheta, fanta folosita pentru a introduce si scoate
dischetele din unitate. In acest fel nu se va vedea fata unitatii de discheta
dar aceasta va putea fi folosita ca de obicei. Alte carcase au un locas
acoperit cu o placuta de plastic care trebuie scoasa pentru a instala
unitatea de discheta.
Hardiscul
trebuie amplasat sub unitatea de discheta la o distanta cit mai mare insa de
preferinta nu pe ultimul locas de 3,5" (cel care este cel mai apropiat
de sol).
Este recomandat sa amplasam unitatea
CD-ROM cit mai sus (dar nu pe ultimul locas) in asa fel incit sa aiba o aerisire
buna in partea sa superioara, care se incalzeste cel mai tare. Unitatea
CD-ROM trebuie introdusa in locas dinspre exteriorul spre interiorul
carcasei.
Hardiscul se conecteaza la placa de
baza prin intermediul unui cablu IDE. Acesta are trei conectori, cite unul la
fiecare capat al cablului si unul la mijloc. Conectoarele aflate la capetele
cablului se folosesc pentru fixarea la placa de baza sau la un hardisc aflat
in postura de stapin ("master"). La anumite cabluri conectorul care
se fixeaza pe placa de baza are un mecanism de fixare special in asa fel
incit cablul sa nu se desprinda accidental. Conectorul din mijloc este
folosit pentru un hardisc sau o unitate CD-ROM aflate in postura de sclav
("slave"). Conectoarele IDE trebuie orientate corect altfel nu vor
intra in prizele IDE de pe componente sau de pe PB.
Cablul IDE este de obicei plat si are
una din margini colorata (in rosu sau negru). Conectam mai intii cablul la
hardisc. Acesta are la partea din spate o priza IDE (de forma alungita si cu
multi pini) care se afla linga priza pentru cordonul de alimentare. Marginea
marcata cu culoare a cablului IDE trebuie sa se afle inspre priza de
alimentare cu curent electric. De altfel impingerea conectorului IDE al
cablului in priza de pe hardisc nu este posibila decit in aceasta situatie,
din cauza unor ghidaje care impiedica patrunderea conectorului in priza daca
nu este pozitionat corect. Urmeaza conectarea cablului IDE la PB. Cele doua
dispozitive de conectare (prizele) IDE de pe placa de baza sint denumite IDE
1 si IDE 2 in manualul PB. Hardiscul se va conecta la priza IDE 1. In acelasi
manual se observa ca prizele au unul din capete marcat cu cifra 1. Marginea
marcata cu culoare a cablului IDE trebuie sa se afle de aceeasi parte cu
capatul prizei IDE marcat cu cifra 1. De altfel impingerea conectorului IDE
al cablului in priza de pe PB nu este posibila decit in aceasta situatie, din
cauza unor ghidaje care impiedica patrunderea conectorului in priza daca nu
este pozitionat corect. Trebuie sa impingem conectorul incet dar ferm, in asa
fel incit sa intre complet in priza si eventual il fixam daca dispune si de
un dispozitiv de fixare.
Daca avem doua hardiscuri de viteze
diferite va trebui sa conectam la priza IDE 1 hardiscul cel mai rapid, care
se va afla astfel in postura de stapin principal ("primary
master").
Atunci cind instalam unitatea CD-ROM
avem doua posibilitati. Unitatea CD-ROM poate functiona in regim de sclav
("slave") al hardiscului insa poate functiona si in regim de stapin
secundar ("secondary master"). Atunci cind scoatem din cutie
unitatea ea este configurata sa lucreze in regim de sclav. Configurarea ca
sclav sau stapin se face foarte usor scotind si mutind un comutator
("jumper") in pozitia corespunzatoare pe partea din spate a unitatii
CD-ROM.
Daca avem un singur hardisc este de
preferat sa conectam unitatea CD-ROM (aflata in postura de sclav sau stapin
secundar) la PB folosind priza IDE 2. Daca avem doua hardiscuri atunci
unitatea CD-ROM (aflata exclusiv in postura de sclav) va putea fi conectata
la PB prin intermediul cablului IDE la care este conectat si unul dintre cele
doua hardiscuri. Pentru aceasta conectam intii cablul IDE la hardisc cu
ajutorul unui conector de la capatul cablului si apoi cu ajutorul
conectorului de la mijlocul cablului il conectam si la unitatea CD-ROM.
Marginea colorata a cablului IDE trebuie sa se afle inspre priza de
alimentare cu curent electric a unitatii CD-ROM. Va fi probabil nevoie sa
rasucim cablul pentru a realiza conectarea la unitatea CD-ROM (care trebuie
sa fie fixata intr-un locas aproape de locasul in care e fixat hardiscul). In
final conectam cablul IDE la priza IDE 1 sau IDE 2 de pe PB.
Unitatea CD-ROM mai trebuie conectata
la PB si cu un cablu audio furnizat impreuna cu unitatea. Acesta este format
din doua fire si se conecteza la priza numita "Analog Audio" pe
unitatea CD-ROM si la priza CD 1 de pe placa de baza.
Conectarea unitatii de discheta
("floppy disk drive" - FDD) se face cu ajutorul cablului sau
special. Cablul FDD are o caracteristica unica si anume ca este despicat
catre unul din capete iar un fascicul de fire este rasucit inainte de a intra
in conectorul de la capatul cablului. Partea cu fasciculul rasucit se
conecteaza la unitatea de discheta iar cealalta parte la priza FDD a placii
de baza. Orientarea cablului se face la fel ca mai sus. Marginea colorata
trebuie sa fie inspre conectorul sursei de alimentare a unitatii de discheta
iar la partea opusa trebuie sa fie aliniata cu capatul prizei de pe PB care
este marcat cu cifra 1 in manualul PB.
|
|
MONTAREA PLĂCII VIDEO , A MODEMULUI ŞI A PLĂCII DE REŢEA
|
|
Placa video se monteaza in slotul AGP. Acesta este mai mic decit
sloturile de memorie sau cele PCI si de obicei are culoarea maro. Tinem placa
video cu ambele miini avind marginea cu conectorii auriti in jos iar marginea
metalica inspre partea din spate a carcasei. Vedem care este locul de pe
partea din spate a carcasei care va fi ocupat de marginea metalica a PV si
indepartam placuta de tabla care se afla in zona respectiva. Impingem incet
dar ferm PV in slot pina cind vedem ca partea cu conectori a intrat complet
in acesta. Este posibil sa fie nevoie sa "zgîlţîim" un pic PV
pentru a intra complet in slot. In acest moment putem bloca placa in slot
ridicind mica clamă ("AGP retainer") care se afla linga slotul AGP
si care functioneaza intrucitva asemanator cu clamele de la placile de
memorie. Partea metalica a PV este indoita la 90 de grade in partea sa
superioara rezultind o lamela orizontala care se suprapune peste o portiune a
structurii metalice a carcasei. Pe aceasta lamela se gaseste o scobitura in
care trebuie sa introducem un surub pentru a fixa PV la structura metalica a
carcasei.
Modemul se monteaza intr-un slot PCI.
Este recomandat sa il fixam cit mai departe de placa video in asa fel incit
sa ii permitem ventilatorului de pe PV sa isi indeplineasca functia de racire
a placii. O pozitie buna este penultimul slot PCI (numarind sloturile
incepind de la cel mai aproape de procesor). Tinem modemul cu ambele miini
avind marginea cu conectorii auriti in jos iar marginea metalica inspre
partea din spate a carcasei. Vedem care este locul de pe partea din spate a
carcasei care va fi ocupat de marginea metalica a modemului si indepartam
placuta de tabla care se afla in zona respectiva. Impingem incet dar ferm
modemul in slot pina cind vedem ca partea cu conectori a intrat complet in
acesta. Este posibil sa fie nevoie sa "zgîlţîim" un pic modemul
pentru a intra complet in slot. Fixam apoi modemul la structura metalica a
carcasei cu un surub inserat in scobitura de pe lamela orizontala. Dupa ce
inchidem carcasa calculatorului luam cablul care a venit impreuna cu modemul
si bagam un capat al sau in priza linga care scrie "Line" (linie
telefonica) de pe marginea metalica a modemului iar celalalt capat in priza
liniei telefonice (dupa ce scoatem cablul care lega telefonul de priza aceasta).
Cablul telefonului (pe care l-am scos initial din priza telefonica) il bagam
apoi in priza linga care scrie "Phone" (telefon) de pe marginea
metalica a modemului.
Placa de retea (PR) se monteaza
intr-un slot PCI. O pozitie buna este ultimul slot PCI. Montarea se face la
fel ca si montarea modemului. Placa de retea are un cablu mic care trebuie
conectat la placa de baza si anume la priza WOL ("wake on LAN").
Vedem in manualul PB unde se afla aceasta priza si impingem usor conectorul
de la capatul cablului in pinii prizei.
|
|
ÎNCHIDEREA CARCASEI CALCULATORULUI
|
|
Montam cele doua panouri laterale ale carcasei si le fixam cu
suruburi. Putem sa nu fixam cu surub panoul din stinga (daca privim partea frontala a carcasei)
pentru a putea sa-l deschidem mai usor in cazul in care apar probleme la
pornirea calculatorului.
Conectam cablul de alimentare a
carcasei la priza de pe carcasa care se afla linga ventilatorul sursei de
alimentare. Cablul trebuie apoi conectat la priza de curent de pe perete.
Este recomandat ca stecherul acestui cablu sa intre direct in perete si nu
prin intermediul unui triplu stecher. De asemenea este recomandat sa nu se
conecteze cablul de alimentare la priza de perete decit dupa ce am terminat
de conectat dispozitivele periferice si monitorul (vezi mai jos).
|
|
CONECTAREA MONITORULUI ŞI A DISPOZITIVELOR PERIFERICE
|
|
Monitorul are la partea din spate doua cabluri. Unul dintre acestea
este cablul de conectare la placa video. Acesta are la capatul sau un
conector cu pini care trebuie sa intre in priza corespunzatoare de pe PV.
Conectorul trebuie orientat corect altfel nu va intra in priza.Impingem usor
conectorul pina cind vedem ca pinii au intrat complet in gaurile prizei.
Fixam apoi conectorul de PV folosind cele doua suruburi ale sale. Al doilea
cablu al monitorului este cablul de alimentare cu curent electric si el intra
de obicei direct in priza de curent alternativ (220 V) de pe perete, avind
deci la capatul sau un stecher obisnuit. Exista si situatii in care acest al
doilea cablu nu se conecteaza la priza din perete ci la o priza aflata pe
partea din spate a carcasei calculatorului, in aceasta situatie cablul avind
la capatul sau un conector special.
Tastatura si mausul se conecteaza de
obicei la niste prize de tip PS/2 aflate pe PB. Aceste prize trebuie sa fie
vizibile prin doua orificii ale carcasei. Daca nu sint vizibile inseamna ca
orificiile sint inca acoperite cu tabla. Luam o surubelnita si dam la o parte
tabla respectiva, care trebuie sa se detaseze usor. Desi cele doua conectoare
(al tastaturii si al mausului) sint identice, fiecare trebuie impins in mufa
speciala de pe PB. De obicei pe carcasa linga cele doua orificii PS/2 se afla
imprimate doua mici desene care arata unde trebuie introdus conectorul
mausului si unde cel al tastaturii. Daca avem un maus sau o tastatura USB
acestea trebuie conectate la prizele USB (indiferent care) de pe PB. Prizele
PS/2 sint rotunde iar prizele USB sint dreptunghiulare. Conectorul PS/2 are
niste pini subtiri care trebuie orientati corect altfel nu vor intra in priza
PS/2 de pe PB.
Boxele se conecteaza impingind mufa
de tip jack in priza corespunzatoare de pe PB. Exista trei prize audio
asemanatoare (pentru mufe jack) pe placa de baza. De obicei prima dintre ele
(cea mai de sus sau cea mai din stinga) este folosita pentru conectarea
boxelor. Boxele au un cablu de alimentare care se termina fie cu un stecher
obisnuit fie cu un stecher care include un transformator. In ambele situatii
trebuie facuta conectarea cu o priza de curent alternativ (220 V).
Microfonul se conecteaza impingind
mufa de tip jack in priza de pe PB. De obicei ultima dintre prizele audio
(cea mai de jos sau cea mai din dreapta) este folosita pentru conectarea
microfonului.
Joysticul se conecteaza fie la priza
de tip "gameport" de pe PB, fie la una din prizele USB. Exista o
singura priza de tip "gameport" pe PB.
Imprimanta se conecteaza fie la una
din prizele USB, fie la portul paralel (care si el se gaseste intr-un singur
exemplar pe PB).
|
Expunerea de fata este de principiu , deoarece varietatea si performanta componentelor este in plina ascensiune .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu