Se afișează postările cu eticheta sony. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sony. Afișați toate postările

joi, 5 iulie 2012

Dispozitivele calculatorului






Principalele dispozitive ale calculatorului 

Dispozitive de intrare : 

1) Tastaura este un dispozitiv de intrare care face parte obligatoriu din configuraĂžia minimĂŁ a unui calculator. Prin intermediul ei utilizatorul poate sĂŁ transmitĂŁ comenzi Âşi sĂŁ introducĂŁ date. Tastele de pe tastaturĂŁ sunt ĂŽmpĂŁrĂžite ĂŽn 4 blocuri de taste : 
I. Tastatura alfanumaricĂŁ este folosita pentru introducerea datelor Âşi comenzilor, Âşi este formatĂŁ din tastele care conĂžin cifrele, literele, caracterele speciale Âşi tastele Enter, Tab, Esc, PrintScreen Âşi Pause/Break. 
II. Tastatura de editare este folositĂŁ pentru deplasarea cursorului Âşi corectarea textelor, Âşi este formatĂŁ din din tastele cu sĂŁgeĂži Âşi testele PageUp, PageDown, Home, End, Insert, Delete Âşi BackSpace. 
III. Tastatura numericĂŁ este folositĂŁ pentru introducerea datelor numerice, Âşi este formatĂŁ din tastele pentru cifre, pentru operaĂžii aritmetice Âşi tasta punct. 
IV. Grupul tastelor funcĂžionale este format din tastele notate cu F1, F2 … F12. 
Pe lângĂŁ cele 4 blocuri de taste, mai existĂŁ Âşi tastele reci (Ctrl, Shift Âşi Alt), care ĂŽmpreunĂŁ cu tastele calde (cele din tastatura alfanumericĂŁ) genereazĂŁ combinaĂžii care pot fi ĂŽnĂželese de calculator; Âşi tastele comutator (Caps Lock, Num Lock Âşi Scroll Lock). 
La ora actualĂŁ existĂŁ mai multe tipuri de tasturi, dar cele mai importante sunt : tastatura anglo-saxonĂŁ (QWERTY) Âşi tastatura francezĂŁ (AZERTY). 
2) Mouse-ul este cel mai rĂŁspândit dispozitiv de indicare Âşi sa impus odatĂŁ cu apariĂža interfeĂželor grafice. Mouse-ul este un dispozitiv pentru care ecranul calculatorului devine o masĂŁ virtualĂŁ de lucru. Pe aceastĂŁ masĂŁ virualĂŁ, poziĂžia mouse-ului este marcatĂŁ printr-un semn grafic, numit cursor de mouse. Acest cursor este diferit de cursorul de care aratĂŁ poziĂža ĂŽn care va fi scris un caracter pe ecran, de la tastaturĂŁ. Mouse-ul are mai multe butoane (douĂŁ sau trei butoane) Âşi se poate deplasa pe masa realĂŁ (pad). 
Cu ajutoarul mouse-ului se pot executa patru operaĂžii : 
 operaĂžia de indicare (point) – prin care cursorul de mouse este deplasat pe ecran pentru a indica un anumit obiect. 
 operaĂžia de clic (click) – prin care se acĂžioneazĂŁ scurt un buton al mouse-ului. 
 operaĂžia clic dublu (double click) – prin care se ecĂžioneazĂŁ scurt, de douĂŁ ori succesiv, un buton al mouse-ului. 
 operaĂžia de glisare sau tragare (dragging) – prin care se deplaseazĂŁ mouse-ul pe pad, având un buton acĂžionat. 

3) Trackball-ul este format dintr-o bilĂŁ dispusĂŁ ĂŽntre douĂŁ role plasate perpendicular, care translateazĂŁ miÂşcarea bilei ĂŽn miÂşcĂŁri pe orizontalĂŁ Âşi pe verticalĂŁ, pe ecran. Spre deosebire de mouse, unde carcasa dispozitivului se deplaseazĂŁ pe o suprafaÞã, ĂŽn cazul trackball-ului carcasa este fixĂŁ, iar bila este miÂşcatĂŁ cu mâna. La fel ca Âşi mouse-ul, are butoane pentru a executa diferite acĂžiuni. 
4) declanÂşeazĂŁ execuĂžia unei comenzi. Aceste dispozitive de intrare se folosesc ĂŽn general pentru a obĂžine rapid informaĂžii. TendinĂža actualĂŁ este de a se ĂŽnlocui mouse-ul cu ecranul tactil. 

5) Joystick-ul este un dispozitiv format dintr-o bazĂŁ pe care sunt montate o manetĂŁ Âşi mai multe butoane de control. Prin acĂžionarea butoanelor de control se declanÂşeazĂŁ diferite evenimente pe ecran, iar prin miÂşcarea manetei ĂŽn diferite direcĂžii, se deplaseazĂŁ un obiect pe ecran. 

6) Scanerul este un dispozitiv dee intrare prin care pot fi citite imaginile grafice. Imaginea pe care o citeÂşte scanerul este o suprafaÞã formatĂŁ din puncte. Fiecare punct este definit printr-un cod de culoare, obĂžinându-se versiunea digitalĂŁ a imaginii.Scanerul este caracterizat de : 
 RezoluĂžie. ReprezintĂŁ numĂŁrul de puncte pe inci pe care le poate citi scanerul. 
 NumĂŁr de culori. ReprezintĂŁ setul de culori care sunt codificate de scaner. 
 Viteza de scanare. ReprezintĂŁ viteza cu care un scaner citeÂşte Âşi prelucreazĂŁ oimagine. 
10) Cititorul de cod de bare este un dispozitiv de intrare prin care se baleiazĂŁ codurile de bare de pe diferite produse. Este util ĂŽn magazine, pentru a transmite informaĂžii despre produsele vândute. 
Dispozitive de ieÂşire : 
1) Monitorul este un dispozitiv de ieÂşire pe care sunt afiÂşate diverse informaĂžii sau imagini. Monitorul trebuie sĂŁ primeascĂŁ semnal din placa video pentru a afiÂşa ceva pe ecran. Culorile de pe ecran sunt compuse din trei culori de bazĂŁ : roÂşu, verde Âşi albastru (sistemul RGB). Monitorul este caracterizat prin : 
 DiagonalĂŁ (exprimatĂŁ ĂŽn inci) 
 RezoluĂžia – reprezintĂŁ numĂŁrul de pixeli de pe ecran 
 NumĂŁrul de culori 

2) Imprimanta este un dispozitiv de ieÂşire prin care calculatorul comunicĂŁ rezultatele obĂžinute ĂŽn urma prelucrĂŁrii, prin intermediul unui suport de informaĂžie : hârtia. ĂŽn general, o imprimantĂŁ este are urmĂŁtoarele componente : un mecanism de tipĂŁrire, un mecanism de pentru antrenarea hâtiei, un panou cu butoane Âşi LED-uri Âşi douĂŁ cabluri (unul pentru alimentarea cu curent Âşi unul de conectare la calculator). O imprimantĂŁ este caracterizatĂŁ de urmĂŁtoarele elemente : 
 RezoluĂžia 
 Viteza de tipĂŁrire 
 Dimensiunea maximĂŁ a hârtiei 
ĂŽn funcĂžie de mecanismul de tipĂŁrire, existĂŁ trei tipuri de imprimante : 
 Jet cu cernealĂŁ. Acest tip de imprimantĂŁ aruncĂŁ un jet de cernealĂŁ cu o anumitĂŁ intensitate. Este tipul de imprimantĂŁ folositĂŁ cel mai des. 
 Laser. Acest tip de imprimantĂŁ tipĂŁreÂşte prin polarizarea electrostaticĂŁ a unui cilindru, care atrage o substanÞã numitĂŁ toner. Are ca domeniu de utilizare aplicaĂžiile de procesare a publicaĂžiilor, având cel mai ieftin mod de tipĂŁrire. 
 TermicĂŁ. Acest tip de imprimantĂŁ realizeazĂŁ tipĂŁrirea prin fixarea termicĂŁ a vaporilor de cernealĂŁ pe o hârtie specialĂŁ. DatoritĂŁ calitĂŁĂžii foarte bune la tipĂŁrire, dar Âşi a preĂžului ridicat este folosita la lucrari de artĂŁ Âşi la grafica profesionalĂŁ. 

3) Alte dispozitive de ieÂşire : 
 Ploterul 
 Boxele 
 Sintetizator de muzicĂŁ 
 Sintetizator de voce 

Dispozitive de intrare-ieÂşire : 
 Modem-ul 
 Placa de reĂžea 

duminică, 24 iunie 2012

Cum arăta primul laptop ?

Cum arăta primul laptop. 
O istorie a calculatorului portabil (FOTO)
Azi 1 EUR = 4.4655 RON !
Vezi care au fost cele mai importante momente în istoria dimensiunii laptopurilor.

Osborne 1


În anul 1981 Osborne 1 făcea valuri ca fiind cu adevărat primul calculator portabil. Cântărea peste 11,8 kg şi avea o grosime de 21,59 de centimetri!

Osborne 1 era dotat cu două unităţi floppy, un ecran cu diagonala de 5 inch, o baterie opţională. Preţul era de 1.795 dolari.

GRID Compass 1100


GRID Compass a apărut pe piaţă în 1982 şi este considerat de către mulţi specialişti ca fiind primul laptop adevărat. Cântărea 5,44 kg. Nu avea unitate internă de floppy. Preţul era de 8.150 dolari.



Acest computer a fost folosit în mod principal de către NASA.


IBM PC Convertible


IBM a scos pe piaţă în 1986 primul său laptop, care a avut un succes comercial modest. Avea unitate floppy de 3,5 inch şi costa 2.000 dolari. Avea memorie de 256 KB (kilobytes) RAM, care putea fi extinsă pânpă la 640 KB.


COMPAQ SLT-286


Ne aflăm în anul 1988, iar Compaq SLT-286 era primul notebook cu ecran VGA – rezoluţie 640x480. Avea un hard-disk de 20 MB sau 40MB, modem intern şi o baterie cu durată de viaţă de 3 ore.



Cântărea 6,35 kg.


NEC UltraLite


NEC UltraLite este probabil primul computer a cărui asemănare este izbitoare cu notebook-urile din ziua de azi. Avea dimensiunea unei coli A4 şi o greutate de numai 1,81 kg.

Introdus pe piaţă în 1988 UltraLite funcţiona cu MS-DOS. În ciuda faptului că era foarte uşor, acest computer nu a avut un succes comercial prea mare din cauza preţului – ajungea până la 5.000 dolari.


Apple PowerBook 100


Acesta nu este primul laptop produs de Apple. PowerBook 100 avea o greutate de 2,31 kg şi o grosime de numai 4,57 cm. Computerul a fost introdus pe piaţă în 1991 şi costa 2.300 dolari.


Toshiba Portege T3400


Portege T3400 a fost lansat în 1993 şi este primul laptop cu baterie lithium ion, o îmbunătăţire semnificativă faţă de modelele anterioare, atât din punct de vedere al longetivităţii şi al greutăţii.



Ecranul acestui laptop avea o diagonală de 19,8 cm, iar durata de viaţă a bateriei era estimată la 4,5 ore. Portege T3400 cântărea 1,81 kg.


DEC HiNote Ultra


Acest laptop avea o grosime de doar 2,54 cm şi cântărea sub 1,8 kg. DEC a dotat acest laptop cu un ecran de 11,1 inch, memorie 4MB RAM şi un hard disk de 340 MB – specificaţii extrem de generoase pentru acel moment – anul 1994.



HiNote Ultra funcţiona cu Windows Workgroups 3.11, instalat peste MS-DOS.


Toshiba Libreto 20


Acest computer, care a fost lansat în 1996, avea un ecran de 6,1 inch, un procesor 486 şi spaţiu pe disk de 270 MB. Libreto 20 a fost primul laptop pe care a fost instalat Windows 95. Cântărea sub 1 kg.


Sony VAIO C1 PictureBook


Lansat în 1998, laptopul Sony avea un ecran de 8,9 iinch şi cântărea 0,99 kg. Era echpat cu Windows 98, 3,2 GB spaţiu pe hard disk şi 64 MB memorie. Avea inclusiv o cameră web de 0,27 megapixeli.



Sony a reuşit să facă acest laptop cu o grosime de doar 3 cm, dotându-l şi cu floppy şi cu CD-ROM.


Sony VAIO x505


Acest dispozitiv, pus pe piaţă în 2003, a fost numit 505 Extreme. Producătorul a micşorat placa de bază şi a reuşit să creeze un aparat cu o grosime de doar 1 cm în partea din faţă, mai subţire chiar decât MacBook Air – şi o grosime de 2 cm în partea din spate.


x505 cântărea 0,81 kg, avea un ecran de 10,4 inch, cu o rezoluţie de 1024x768, un procesor 1GHz Pentium M şi carcasă din carbon.

Samsung Q1


Lansat în 2006, Q1 a fost primul dispozitiv de tip netbook. Cântărea 0,77 kg, avea o lăţime de 22 cm şi o înălţime de 13,9 cm. Grosimea acestui dispozitiv era de 3,17 cm.


Asus Eee PC 700 (2007)


Asus Eee PC 700 a dovedit că portabiliatea nu înseamnă neapărat un preţ premium. Meritele principale ale acestui dispozitiv au fost mărimile sale (ecran de 17,7 cm şi greutate de 0,9 kg) şi preţul său mic, de 399 dolari. Laptopul Asus era surprinzător de subţire – 3,5 cm.

Apple MacBook Air


În 2008 Apple lansa unul dintre cele mai de succes dispozive din istoria companiei: MacBook Air. Avea tastatură completă, ecran de 13,3 inch, memorie 2GB, o greutate de 1,36 kg.

În ceea ce priveşte dimensiunsinile sale, Apple MacBook Air avea o lăţime de 325 mm şi o înălţime de 227 mm.

Dell Adamo XPS


Dell lansa în 2009 Adamo XPS, ca răspuns la MacBook Air. Din păcate, produsul nu a avut succes din cauza faptului că bateria avea o durată de viaţă extrem de scurtă, iar preţul de pornire era uriaş: 1.800 dolari.


Samsung Series 9


Suntem deja în 2011. Cu toate că multe laptopuri ultra-subţiri au încercat să dărâme standardul impus de MacBook Air, niciunul nu a reuşit într-o aşa de mare măsură precum notebook-urile din Samsung Series 9.

Mai subţiri decât MacBook Air, laptopurile Samsung au mai multă memorie, lumină în spatele tastaturii şi procesoare Intel la zi


Dell XPS 15z



Chiar şi laptopurile cu ecrane mari şi procesoare puternice au devenit subţiri. Dell XPS 15z are un ecran de 15,6 inch şi o grosime de doar 2,46 cm.

Laptopurile ultra-subţiri de mâine


Recent au fost introduse pe piaţă o serie de laptopuri extrem de subţiri, precum Sony VAIO Z sau extrem de aşteptatele laptopuri ultraportabile, numite Ultrabooks, incluzând aici Asus UX21.

Potrivit zvonurilor, Apple va lansa MacBook Pro, care va fi chiar mai subţire decât MacBook Air.

Sursa articol   Autor: Emilian Nedelcu, Emilian Nedelcu | Sursa: Money.ro | Publicat: 21 aug 2011, 00:50 | Actualizat: 22 aug 2011, 11:20